Fire albe

Cristina, care si-a descoperit inca un mic rid sub ochiul care rade, m-a facut sa-mi public articolasul asta despre firele mele albe… Lumeee ! Imbatranesc ! Eu si restul planetei.Ereditatea, stresul si varsta si-au dat mana peste crestetul meu. Am par alb. Sa estimez un procent ? Patruzeci la suta, as spune. Nu pot preciza [...]

Mi-am pierdut cheile ?

Disperare…Manunchiul meu de chei nu este in buzunarasul lui, buzunarasul este deschis, ceea ce inseamna ca :* ori le-am pierdut – desi nu-mi imaginez cum s-ar fi putut intampla asta…daca ar fi cazut, ar fi facut un zgomot destul de mare, care m-ar fi trezit din somn.* ori le-am uitat acasa – ipoteza plauzibila, dar [...]

Un zambet mic pentru ziua de azi

Mi-a trimis taica-miu un link despre cum sta treaba cu computerele la birou – cred ca filmuletul cu pricina i-a amintit cumva de odrasla lui prea-iubita. (Si sa nu-mi aud : e vecheee…!)

Competita RoBlogFest sau cum sa ne prindem urechile romaneste

Am aflat de competitia asta de la Cristina, care participa cu Ochiul Care Rade.Drept urmare, si pentru ca asa vreau eu, si pentru ca blogul ei imi place, si pentru ca mai avem si origini comune, votul meu pleaca in aceasta directie rost site, cel al competitiei – lent (cu toata viteza conexiunii de la [...]

Ca va ? Shi fashi ?

De ce intreaba francezii “Ca va ?”Citesc pe un forum : cand un francez intreaba “Ca va ?”, vrea sa spuna “Totul e OK ?” sau “Esti bine ?”. Raspunsul la aceasta intrebare ar trebui sa fie “Da.” sau “Nu.”.Personal, cand sunt intrebata “Ca va ?”, raspund : “Ca va… “, “Ca marche…”, “Ca roule…” [...]

Foi lucioase

Imi amintesc de senzatiile primitive pe care le traiam in copilarie : de exemplu, placerea de a atinge si a mirosi o carte sau o revista cu pagini lucioase si colorate – ca acele cataloage de moda nemtesti care acum sunt o banalitate, dar atunci erau un lux si, implicit, un privilegiu. Cataloagele cu pricina [...]

Privirea aruncata peste gard

Intotdeauna am urat privirea aruncata peste gard : curiozitatea vecinului, senzatia suflului in ceafa, urmata de cea a degetului indreptat spre nasul meu : ntz, ntz, ntz…!Ca sa nu fiu ipocrita, recunosc ca mai arunc si eu cate un ochi in ograda vecinului : analizez cucoanele dichisite sau pe ciudatii imbracati dupa reguli numai de [...]

Ah, cette Dephine !…

De cate ori fac o plimbare prin lumea fermecata a lui Delphine Doreau mi se face pofta de copilarit, de desenat omuleti, de carat in geanta un carnetel de schite, de scris o carticica pentru copii… Creioanele, pensulele si acuarelele stau sechestrate prin sertare si dulapuri, omuletii zambitori si ciufuliti stau sechestrati in sertarasele mintii, [...]

Hop ! Hop !

Ma recuperez dupa un weekend lenes si destul de lung.A trebuit sa ma iau la suturi de dimineata, ca sa ma urnesc din casa. Asta, bineinteles, dupa ce a trebuit sa trec prin toate chinurile specifice diminetii : dus si spalat pe cap si uscat par si machiat si imbracat si dat cizme cu crema [...]

Sunt inconjurata de caricaturi…

Sunt inconjurata de caricaturi.E unu’ cu dinti de guzgan care, din zece in zece minute ofteaza : « Ah, daaaa… », ca pretext sa deschida o discutie, si se uita in stanga si dreapta, dupa o victima inocenta. Am impresia ca e cam mitocan si face glume proaste – nu stiu, nu-l inteleg. Dar ceva [...]

keep looking »