Static
Posted on | November 23, 2009 | No Comments
Devenise o statuie cu carnea rece. Nicio picătură de sânge prin vine, niciun gând prin minte. Nemişcarea şi tăcerea luaseră locul vieţii în trupul încremenit. Până şi iubirea se închegase în atrii şi ventricule. O rocă impermeabilă cântecului, cerurilor albastre, zâmbetelor de copil, o figură amimică ce scruta depărtările fără să zărească nimic.
Comments
Leave a Reply






