Perspective
Posted on | March 3, 2010 | 30 Comments
Timpuri noi, pe care imaginaţia n-a putut să le deseneze. O lumină nouă. O jenă veche, dar surmontabilă, şi perspective noi. Perspective ! Câţi dintre noi le pot vedea – chiar şi aşa, tulbure, tremurat ? Şi ziua de azi a fost cândva o perspectivă. Mai măruntă, într-adevăr. Dorinţe mici – mari atunci – s-au îndeplinit. Normalitatea s-a instalat. Dar a venit brusc o altă anormalitate, una pe care nu o zăream din pricina dorinţelor mici.
Vreau. Ştiu că vreau, şi ştiu mai bine ce vreau. E un stadiu la care ajungi mai greu. Dar, odată ajuns aici, vezi şi perspectivele. Şi, într-un fel, scapi de complexul fluturelui captiv într-un borcan. Încă nu poţi zbura unde te taie capul, dar îţi simţi aripile şi te simţi în stare. Şi cunoşti direcţia în care trebuie să te îndrepţi. Perspectiva ideală pentru un fluture ca tine ar fi un câmp cu flori. Însă câmpurile cu flori au dispărut demult. Poate mai există vreunul pe Marte, cine ştie?
O perspectivă mai realistă, mai tangibilă, ar fi acolo, într-acolo.
Ne antrenăm aripile pentru marea perspectivă ?
Comments
30 Responses to “Perspective”
Leave a Reply
-
-
DESENELELELE
March 3rd, 2010 @ 12:40 PM
daca scapi de complexul fluturelui in borcan e ca si cand te-ai fi antrenat
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:23 AM
E un mare pas si sa scapi de acest complex…
[Reply]
March 3rd, 2010 @ 12:49 PM
Antrenarea aripilor este o perspectivă în sine…
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:24 AM
Sunt de acord. Insa este eficienta numai daca nu tine pana la nesfarsit.
[Reply]
March 3rd, 2010 @ 1:38 PM
Nu ştiu răspunsul. Dar sunt sigură că, în ziua în care nu vom mai avea nici o perspectivă, când nu vom mai spune “vreau”, în ziua aceea am putea scrie în cartea vieţii un trist SFÂRŞIT…
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:25 AM
Da, perspectiva este motivanta, te ajuta sa tragi la caruta mai departe.
[Reply]
March 3rd, 2010 @ 4:08 PM
Timpurile noi pot fi pentru noi.
De ce nu ar fi??
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:25 AM
Avem tot dreptul la timpuri noi !
[Reply]
March 3rd, 2010 @ 4:10 PM
Nu-mi place ideea de a trai cu planuri, desi stiu ca asa devii bogat si cunoscut.
Iau zilele cum vin.
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:26 AM
Un “bob” de perspectiva tot trebuie sa ai…
[Reply]
March 3rd, 2010 @ 4:47 PM
“Perspectiva ideală pentru un fluture ca tine ar fi un câmp cu flori.”-une révélation
Daca as putea , as bate din palme.
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:27 AM
Anaid, e simpla si logica ideea. Un fluture, o perspectiva ideala si o perspectiva realista – asta-i ecuatia.
Multumesc !
[Reply]
March 3rd, 2010 @ 4:49 PM
Sustin ideea expusa de Vania
Sa fii sigura ca poti gasi florile…
Sunt chiar in jurul tau
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:28 AM
Idealul o fi pe Marte, Gabi. Dar fluturele a devenit intre timp mai realista si nu mai cauta idealul. Cauta maximul de bine posibil in conditiile lumii asteia.
[Reply]
March 3rd, 2010 @ 5:41 PM
-Traim mereu in perspectiva si asta ne bucura facand parte din cotidian.Cata bucurie avem in suflet asteptand primavara-chiar de ne e cunoscuta de-o vesnicie…
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:28 AM
N-are legatura cu primavara ce am scris eu. Dar fiecare intelege ce vrea, cum vrea.
[Reply]
March 3rd, 2010 @ 9:30 PM
vreau sa vreau…pentru ca vreau!!!
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:29 AM
Ce mult conteaza sa vrei ! Uneori e singura conditie pentru a putea.
[Reply]
March 3rd, 2010 @ 9:51 PM
eu tot zic ca plec pe marte…. sau oriunde unde nu exista forta gravitationala…
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:29 AM
De-ar fi numai lipsa atractiei gravitationale motivatia…
[Reply]
March 3rd, 2010 @ 10:19 PM
Eu am auzit ca pe Europa s-ar afla, sub gheata, niste campuri de musetel, da n-am verificat. E posibil ca informatia sa fie falsa.
PS: Mi-a placut similitudinea, si e atat de reala
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:30 AM
Lord, nu-i crede, te mint. Nu exista niciun camp de musetel, le-au mancat plosnitele pe toate.
[Reply]
March 4th, 2010 @ 12:31 AM
Daca ai reusit sa ajungi la stadiul in care stii ce vrei (dupa ce ai iesit cu greu din cel in care stiai doar ce nu vrei), treaba e rezolvata mai mult de jumatate. Acum trebuie sa ciulesti urechile, sa deschizi bine ochii si sa vanezi sansa ta exact cand iti trece in viteza prin fata.
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:31 AM
Dana, asa e : daca stii ce vrei, ai rezolvat problema pe jumatate. Cu o jumatate terminata, e mult mai usor de parcurs si cealalta jumatate.
[Reply]
March 4th, 2010 @ 7:29 AM
eu caut inca normalitatea…
pe unde o umbla ?
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:32 AM
Normalitatea e relativa – stii si tu, nu trebuie s-o mai spun si eu. Depinde unghiul din care privesti.
[Reply]
March 4th, 2010 @ 8:49 PM
Atâta am dat de marginile borcanului, încàt pe aripi nu mi-a mai ramas nici un strop de culoare sau ce-o fi pulberea aceea fina. Crezi ca asa mai pot zbura?
[Reply]
Leo Reply:
March 4th, 2010 at 10:13 PM
Un fluture ca tine, Giulia, gaseste intotdeuna resurse ! Cred ca pulberea acea de pe aripi se regenereaza cu vointa, si macar cu un motiv cat de mic…
[Reply]
March 5th, 2010 @ 10:24 AM
N-am timp să citesc toate comentariile să văd ce s-a discutat, dar când vorbeşti de marea perspectivă te referi la moarte? Sau sunt eu mai morbid astăzi?
[Reply]
Leo Reply:
March 5th, 2010 at 12:13 PM
Cell, de data asta chiar era vorba de o mare perspectiva pe bune – fiecare are una diferita. Nu cred ca esti morbid, ci doar sub influenta serviciului.
[Reply]